Ciobanii, oile si mielul
Oi albe, oi negre si doi ciobani mandri de ele. Totul e ok pana cand apare un miel baltat. Alb cu pete negre? Sau negru cu pete albe?
Dupa ce am creat pentru cei de la Centrul de Mediere si Securitate Comunitara Iasi spoturile Batatorul si Umbrele (doua reclame destul de premiate la acea vreme), oamenii de acolo m-au lasat sa si regizez a treia creatie pentru ei: un spot pentru mediere.
"Bunul, raul si uratul" a fost pentru mine referinta, Sergio Leone & Ennio Morricone fixand in mintea noastra pentru totdeauna scena duelului. Tensiunea dintre oponenti, schimburile intense de priviri, filmate extrem de strans, muzica aceea pe care acum o fredoneaza orice copil (si orice fluieras) sunt lucruri pe care nu le poti uita niciodata. Parafrazand acelasi film, am optat si pentru un format special al imaginii, 1.85:1 (formatul original este 2.35:1), pentru a concentra energia scenelor si atentia spectatorului.
Reclama este o parabola pentru mediere. De aceea, am vizat o abordare curata, arhetipala, am incercat sa spun o poveste pe un picior de plai pe-o gura de rai. Ideea centrala a fost simetria, neavantajand nici una dintre parti. In spiritul acestei idei am organizat elementele in locatie - dispunerea oilor, a ciobanilor, cararea dintre ei, copacul acela falnic - filmand cadrele "in oglinda" si alternandu-le la montaj.
Daca sunteti curiosi, poza din partea dreapta a ecranului, cu mine in alb-negru, este facuta la acea filmare. In timp ce eu stateam cu ochii in video-assist, Alex Sterian - directorul de imagine - filma pe pelicula 35mm. Evenimentul a avut loc undeva pe langa Rasnov, intr-o poienita superba, cam pe unde se filmasera multe scene din Cold Mountain.
In prealabil, oile au fost spalate si poate chiar usor infrumusetate. Numai ca, aceste starlete fitzoase, nu au vrut sa joace asa cum le ceream eu! Daca incercam sa le aducem prea aproape, se amestecau intre ele, nerespectand deloc linia de demarcatie, cararea despartitoare. Am fost nevoiti sa filmam plate-uri, adica acelasi cadru de mai multe ori cu camera fixa, mai intai oile albe, apoi oile negre, compozitand totul in post-productie, la Abis. Asa am realizat cadrul 7 - aparitia mielului pe carare, respectiv ultimul cadru - mielul intre "mami" si "tati".
Credeti ca mielul venea pe carere asa, ca vroia el? Ei bine, nu. Am incercat sa il pacalim cu o funie, dar se impotrivea ca un catar. Mi-a venit ideea sa ma ascund sub o suba de cioban si sa fac "meeee" duios, ca o oaie. Strategia a dat rezultate.
Zeii oilor s-au aratat neinduplecati pana la capat: am tras ultimele cadre (cel cu fularul si manusile si cel cu mielul tuns) pe o ploaie apriga. Insa, asta e filmul, vremea rea nu se vede! Alex a montat o farfala peste actori, ca un fel de acoperis de pe care se scurgea apa si a creat o schema de lumina cu proiectoare HMI. Un fine tuning la telecine si gata!
Ca un facut, vremea buna s-a aratat din nou de-abia dupa ce am terminat filmarea. Nu era inca de plecat acasa. Am incins o petrecere campeneasca data de proprietarul oilor, cu tocana la ceaun si bere la greu.
Intre timp, la Bucuresti, apartamentul meu era inundat de apa din cauza unui robinet pe care il uitasem deschis... Dar asta este o alta poveste, din care va spun totusi deznodamantul fericit: atunci m-am lasat de fumat. Deci se poate!
Daca mai aveti chef, puteti savura si cateva momente cu mine vorbind gangav despre aceasta reclama la "Marca Inregistrata" a lui Andi Moisescu (da, stiu, am si dintzi nasoi). Lasati si voi o parere, daca va lasa inima :)